BĂNCÚȚĂ1,băncuțe, s. f. Diminutiv al lui bancă1. – Bancă1+ suf. -uță.
BĂNCÚȚĂ2,băncuțe, s. f. Monedă mică de argint din trecut, în valoare de 50 de bani; firfiric. ♦ (Înv. și reg.) Monedă de mică valoare (10-20 de creițari). ♦ (La pl.) Bani, parale. – Din germ. Bankozettel.