Definitii pentru: bătătorit

BĂTĂTORÍT¹ s. n. Faptul de a bătători. – V. bătători.

BĂTĂTORÍT², -Ă, bătătoriți, -te, adj. 1. (Despre un teren) Care a devenit tare și neted; bătut², bătucit, tasat. 2. (Despre palme sau mâini) Cu bătături (2). – V. bătători.