Definitii pentru: cord

CORD² s. n. Țesătură specială care este formată din fire de urzeală bine răsucite și foarte rezistente, iar firele din bătătură sunt subțiri și rare. ♦ Țesătură folosită pentru fabricarea anvelopelor. – Din fr. corde.

CORD¹, corduri, s. n. (Anat.) Inimă. – Din lat. cor, -dis.

CORD³, corduri, s. n. Cuțit folosit în industria pielăriei pentru depilare. – Et. nec.