Definitii pentru: fie

FÍE¹ conj. 1. (În corelație cu sine însuși sau cu „or” și „sau”, introduce o propoziție disjunctivă, exprimând nu numai alternanța sau opoziția, ci și o nuanță de condiție) Ori... ori... 2. (Urmat de „și” introduce o propoziție concesivă) Chiar (și), măcar. – Lat. fiat.

FÍE² s. f. (Înv.; azi pop., urmat de un adj. pos. sg.) Fiică. A fost fie-sa pe la noi. – Lat. filia.