Definitii pentru: sluțenie, slutenie

SLUȚENIE, sluțenii, s. f. Faptul de a fi slut; schilodeală, infirmitate, diformitate; p. ext. urâțenie mare (fizică sau morală); hidoșenie, sluție. ♦ (Concr.) Ființă schiloadă, diformă sau foarte urâtă; pocitanie, sluțitură, monstru. [Var.: (înv.) sluténie s. f.] – Sluți + suf. -enie.

SLUTÉNIE s. f. v. sluțenie.