Definitii pentru: șic, sic

ȘIC¹ s. n. Eleganță, distincție, bun-gust (în îmbrăcăminte, în atitudini). ◊ (Adjectival) O femeie șic. ◊ (Adverbial) Se îmbracă șic. ♦ Lucru care amuză, care are haz. – Din fr. chic.

ȘIC², șicuri, s. n. Fiecare dintre micile foițe de metal lucios care se aplică drept podoabă pe unele haine femeiești; fluture, paietă. – Din scr. šik, magh. sik.

SIC¹ adv. Cuvânt care înseamnă „așa”, scris, de obicei între paranteze (adesea urmat de semnul exclamării) și folosit ca indicație pentru ca cititorii să știe că o greșeală dintr-un text reprodus aparține originalului, adică autorului respectiv, și nu comentatorului. – Cuv. lat.

SIC² interj. v. sâc.