Sinonim pentru: câine

SALATA-CÂINILOR s. v. sălăţea.

SALATA-CÂINELUI s. v. zgrăbunţică.

LIMBA-CÂINELUI s. v. arăriel.

CAPUL-CÂINELUI s. v. dediţel.

CÂINE s. 1. (ZOOL.; Canis familiaris) (rar) lătrător. 2. (ENTOM.) câinele-babei = (reg.) molie, mâţa-popii. (~ este larva unor fluturi de noapte.) 3. (ASTRON.) câinele-mare = (pop.) dulăul (art.); câinele-mic = (pop.) căţelul (art.).

CÂINELE-MÍC s. v. sfredelul.

CÂINE-TĂTĂRÉSC s. v. nagâţ.

CEAPA-CÂINELUI s. v. ceapă-de-mare.

LEMNUL-CÂINELUI s. v. lemn-câinesc, părul-ciutei, salbă-moale, verigar, vonicer.

FÂNUL-CÂINELUI s. v. roşăţea.

POAMA-CÂINELUI s. v. părul-ciutei, salbă-moa-le, verigar.

IARBA-CÂINELUI s. v. pieptănariţă.

Definitii câine
Antonime câine