Dictionar de sinonime

BONT s. v. răscoală, răsculare, răzmeriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă.

BONITÁTE s. v. solvabilitate.

BONTÁŞ adj., s. v. răsculat, răzvrătit, rebel, revoltat.

BONTĂNEÁLĂ s. v. bocăneală, bocănit, bocă-nitură, pocăneală, pocănit, pocănitură.

BONZÁRI s. pl. v. surguci.

BONTĂNÍ vb. v. bate, bocăni, ciocăni, pocăni.

BONZÁR s. v. bărzăun, bondar, streche, tăun.

BONŢÓC s. v. măsea.

BONTĂNITÚRĂ s. v. bocăneală, bocănit, bocănitură, pocăneală, pocănit, pocănitură.

BONZĂLĂU s. v. tăun.

BORÁNŢĂ s. v. arăţel.

BÓRAX s. (CHIM.) tetraborat de sodiu.

BORĂR s. v. burghiu, sfredel.

BÓNZĂ s. v. streche.

BORANGÍC s. v. cuscută, torţel.

BORÁN s. (CHIM.) hidrură de bor.

BORÁCIU s. (TEHN.) clichet.

BORACIÓC s. v. tătăneasă.

BORCÁN s. (Mold.) gavanos. (Un ~ cu dulceaţă.)

BOR s. margine, (rar) bord, gardină, (pop.) perete, (reg.) streaşină, tichie, (Ban. şi nordul Transilv.) obadă, (Maram.) pană, (Transilv. şi Bucov.) pânză, (prin Transilv.) văcălie. (~ al pălăriei.)

BORCĂNÁT adj. gros, umflat, (reg.) borcănos. (Are nasul ~.)

BORCEÁG s. 1. v. măzăriche. 2. v. măzăriche.

BORCĂNÉL s. v. borcănaş.

BORCĂNÓS adj. v. borcănat, gros, umflat.

BORCĂNÁŞ s. borcănel, (Mold.) gavanoşel.

BORCÚT s. v. apă minerală, borviz.

BORD s. v. bolovan, bor, margine, pietroi.

BÓRCIU s. v. ciumăfaie, laur.

BORDÉI s. v. colibă.

BORDÁN s. v. bolovan, pietroi.