Dictionar de sinonime
MÁRJĂ s. margine, rezervă. (Să lăsăm o ~, pentru orice eventualitate.)
MARÍTIM adj. marin, (înv.) marineţ. (Cale ~.)
MARMORÉIC adj. v. marmorean.
MARMOREÁN adj. (înv.) marmoreic, marmoreu, marmoriu. (Cu braţe ~ene.)
MARMANZÍU adj. v. purpuriu, vişiniu.
MARMÓTĂ s. (ZOOL.; Arctomys marmotta) (rar) bursuc, (înv.) pinţă.
MÁRMURĂ s. v. antrax, cărbune, dalac, porţelan, pustulă, malignă.
MARMURÍST s. v. mărmurar.
MARMORÉU adj. v. marmorean.
MARMORÍU adj. v. marmorean.
MARÓ adj. invar. cafeniu, castaniu, (pop.) căcăniu. (De culoare ~.)
MÁRNĂ s. (GEOL.) (înv.) margă. (~ este o rocă sedimentară.)
MAROCHÍN s. saftian, (înv.) cordovan. (Carte legată în ~.)
MARÓD adj. v. bolnav, lovit, nesănătos, rănit, suferind.
MARŞ s., interj. 1. s. (reg.) maşir. (A făcut un ~ de peste 20 km.) 2. interj. (MIL.) (rusism înv.) stupai! (Înainte, ~!) 3. interj. pleacă!, (reg.) maşir!, (rusism reg.) paşol! (~ de aici, obrazni-cule!) 4. interj. afară!, ieşi!, pleacă! (~ din cameră!) 5. interj. (reg.) jabă!, ni!, odâr!, ţibă!, ţâlea! (~, Grivei!)
MARŞALÂC s. v. mareşal.
MARTIRÍSM s. v. martiraj, martiriu, mucenicie, supliciu.
MARTÍR s. v. martiraj, martiriu, mucenicie, supliciu.
MARTIRÁJ s. v. mucenicie.
MARTÍR s. v. mucenic.
MARTIN-DE-IÁRNĂ s. v. martin-mare, pes-car-de-mare, pescar-mare.
MARTÍN s. (ORNIT.) 1. pescar, pescăruş. (~ denumeşte diverse specii de pescăruşi.) 2. v. pescăruş. 3. martin-mare v. pescar-de-mare.
MÁRTIE s. (înv. şi pop.) marţ, (pop.) mărţişor, (înv.) germănar. (Luna ~.)
MARŞIRUÍ vb. v. mărşălui, mărşui.
MARŞRÚT s. v. drum, itinerar, parcurs, rută, traiect, traiectorie, traseu.
MARTÁC s. v. căprior, cătuşă, chingă.
MÁRŞĂ s. v. cale, chip, fel, formă, manieră, metodă, mijloc, mod, modalitate, posibilitate, procedare, procedeu, procedură, putinţă, sistem.
MARTÍRĂ s. v. mucenică.
MÁRTOR s. 1. (JUR.) (înv. şi reg.) mărturie, (Transilv.) tanău, (înv.) declarant, mărturisitor. (~ într-un proces.) 2. spectator. (~ neputincios la încăierare.)
MARTIRIZÁ vb. (BIS.) (rar) a mucenici.