Dictionar de sinonime

PARTICIPÁNT s., adj. 1. s. pl. v. asistenţă. 2. adj. v. asistent. 3. s. v. părtaş.

PARTICULARITÁTE s. v. însuşire.

PARTICULARÍSTIC adj. v. individual, particu-lar, personal, propriu.

PARTICULÁR adj. 1. v. caracteristic. 2. v. personal. 3. individual, personal, propriu, (rar) subiectiv. (O viziune ~.) 4. v. aparte. 5. individual, personal, privat, propriu. (Probleme ~; proprietate ~.) 6. v. intim. 7. v. confidenţial. 8. special. (Disciplinele ~.)

PARTICÍPIU s. 1. (înv.) împărtăşire, părtăşire, părtişitiv. 2. participiu prezent v. gerunziu.

PARTICIPÁŢIE s. 1. v. participare. 2. parte. (~ la o afacere în comun.)

PARTÍDĂ s. 1. v. meci. 2. (rar) talon. (~ la unele jocuri de cărţi.) 3. v. grupare. 4. (POL.) facţiune. (Aparţine ~ adverse.) 5. v. căsătorie. 6. v. cont.

PARTÍD s. v. grupare, partidă, tabără.

PARTÍD s. (POL.) (înv.) partidă. (Un ~ democrat.)

PARTICULARIZÁ vb. v. individualiza.

PARTICULARIZÁRE s. v. individualizare.

PARTICULÁRNIC adj. v. confidenţial, indivi-dual, intim, particular, personal, propriu.

PARTÍCULĂ s. corpuscul, microobiect.

PARTÍNIC adj. (POL.) v. partidic.

PARTIDÚŢ s. partiduleţ.

PARTÍTĂ s. (MUZ.) suită.

PARTÍDĂ s. v. partid.

PARTÍDIC adj. (POL.) partinic.

PARTIDULÉŢ s. (POL.) partiduscul, partiduţ.

PARTIDÚSCUL s. v. partiduleţ.

PARTITÚRĂ s. 1. (MUZ.) compoziţie, (rar) partiţiune. (I-a înmânat ~ pentru a o executa.) 2. v. rol.

PARTIŢIÚNE s. v. compoziţie, partitură.

PARTIZÁN s. 1. v. adept. 2. v. părtinitor.

PARTIZANÁT s. v. părtinire.

PARTURÍŢIE s. 1. naştere. 2. v. fătare.

PÁRTNIC adj. v. individual, particular, parţial, personal, propriu.

PARŢIÁLNIC adj. v. parţial.

PARŢIALITÁTE s. v. părtinire.

PARŢIALITÁTE s. v. patimă, părtinire, subiec-tivism.

PARŢIÁL adj. 1. (înv.) partnic, parţialnic. (Lipsa ~ a unui produs.) 2. v. fragmentar. 3. v. părtinitor.