Dictionar de sinonime

FÂNTÂNÍŢĂ s. fântânea, fântânioară.

FÂNUL-CĂMÍLEI s. v. roşăţea.

FÂNUL-CÂINELUI s. v. roşăţea.

FÂRTĂŢÍE s. v. amiciţie, prietenie, tovărăşie.

FÂRTÁI s. v. litră, pătrime, sfert.

FÂRNÂÍT adj., s. v. fonf.

FÂSĂ s. v. zvârlugă.

FÂRTÁT s. v. amic, frate de cruce, prieten, tovarăş.

FÂSÂÍ vb. 1. v. şuiera. 2. v. sâsâi. (Lemnele ~ în sobă.) 3. (reg.) a forcoti. (Un obiect înfierbântat aruncat în apă ~.)

FÂSÂIÁLĂ s. v. fâsâitură.

FÂSÂIÁLĂ s. v. gaz, pârţ, vânt.

FÂSÂÍT s. v. fâsâitură.

FÂSÂITÚRĂ s. 1. v. şuierătură. 2. fâsâială, fâsâire, fâsâit. (~ a unui gaz sub presiune.)

FÂSÂÍRE s. v. fâsâitură.

FÂSTÂCÍ vb. a se intimida, a se încurca, a se zăpăci, (reg.) a se teşmeni, a se ului, (Transilv.) a se îngăimăci, (Olt., Munt. şi Transilv.) a se rătuti, (fig.) a se pierde. (Ce te-ai ~ aşa?)

FÂSTÂCEÁLĂ s. intimidare, zăpăceală, (Olt.) rătu-teală. (Stare de ~.)

FÂSTÂCÍRE s. intimidare, încurcare, zăpăcire.

FÂŞ s. v. impermeabil.

FÂSTÂCÍT adj. intimidat, încurcat, zăpăcit, (reg.) teşmenit, (Olt. şi Munt.) rătutit.

FÂŞÍE s. 1. şuviţă, (Mold.) şuşăniţă. (O ~ de piele.) 2. v. bandă. 3. bucată. 4. v. rază.

FÂŞÂIÁLĂ s. v. fâşâit.

FIŞÂÍ vb. v. foşni.

FÂŢÂÍ vb. v. agita, colcăi, foi, forfoti, frământa, furnica, mişui, mişuna, roi, viermui.

FÂŢÂÍ vb. a bâţâi, a da. (~ din coadă.)

FÂŢĂ s. v. baboi.

FÂŢĂ s. v. fufă, plevuşcă, zvârlugă.

FÂŞTICÁ vb. v. fofila, furişa, strecura.

FÂŞÂÍRE s. v. fâşâit.

FÂŞÂÍT s. 1. v. foşnet. 2. fâşâială, fâşâire, fâşâitură, foşnet, foşnire, foşnit, foşnitură. (~ul ziarului.)

FÂŞÂITÓR adj. foşnitor.