Dictionar de sinonime

TRIOXÍD s. (CHIM.) trioxid de arsen v. arsenic; trioxid de sulfş anhidridă sulfurică.

TRIPAFLAVÍNĂ s. (FARM.) acriflavină.

TRIORÁ vb. v. vântura.

TRIPLÁ vb. a (se) întrei. (Producţia s-a ~.)

TRIPALMITÍNĂ s. (CHIM.) palmitină.

TRIPÓD s. v. trepied.

TRÍPOLI s. (MIN.) diatomit, kieselgur, pămânţel, pământ de diatomee.

TRIPOTÁJ s. v. escrocherie, hoţie, impostu-ră, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie, şarlatanie, şmecherie.

TRIPLÁRE s. întreire. (~ producţiei.)

TRÍPLU adj., s. 1. adj. întreit. (Sumă ~.) 2. s. v. triplusalt.

TRIPLUSÁLT s. (SPORT) triplu. (A câştigat proba de ~.)

TRIST adj. 1. v. supărat. 2. v. posomorât. 3. v. melancolic. 4. duios, îndurerat, întristat. (Se confesa cu glas ~.) 5. v. tânguitor. 6. tânguios, tânguitor. (O doină ~.) 7. duios, dureros, jalnic. (O romanţă ~.) 8. v. elegiac. 9. v. nenorocit. 10. v. întristător. 11. v. dezolant. 12. melancolic, posomorât. (O noapte ~.)

TRISFETÍTELE s. pl. art. v. toiegele.

TRIRÉGN s. v. tiară.

TRIRÉMĂ s. (MAR.) (rar) trieră.

TRISFETÍTE s. pl. v. trei-ierarhi.

TRIPTÓN s. (BIOL.) abioseston.

TRISTÉŢE s. 1. v. mâhnire. 2. v. posomoreală. 3. duioşie, durere, întristare, jale. (~ exprimată de o doină.) 4. melancolie. (O dulce ~.)

TRIŞÁRE s. v. înşelare.

TRIŞÁ vb. 1. (înv. şi reg.) a sfeti. (A ~ la jocul de cărţi.) 2. v. înşela.

TRIŞÁT adj. v. înşelat.

TRIUMFÁ vb. (livr.) a jubila. (Eu mă necăjeam, iar ea ~.)

TRÍŞCĂ s. (MUZ.) (prin Olt.) totâlcă. (A cânta din ~.)

TRÍŞTE s. v. destin, fatalitate, menire, noroc, predestinare, soartă, ursită, zodie.

TRIÚNGHI s. 1. (GEOM.) (înv.) triangul. 2. (MUZ.) trianglu.

TRIUMFĂTÓR adj., s. 1. adj., s. v. victorios. 2. adj. atotbiruitor. (Forţă ~oare.) 3. adj. v. triumfal.

TRIUMFÁLNIC adj. v. triumfal, triumfător.

TRIUNGHIULÁR adj. (GEOM.) (înv.) triangular. (De formă ~.)

TRIUMFÁL adj. triumfător, (înv.) triumfalnic. (S-a bucurat de o primire ~.)

TRÂMBÁCI s. v. gornist, trâmbiţaş, trompet, trompetist.