Dictionar de sinonime

JUPÂN s. v. patron, stăpân.

JUPÍ vb. v. coji, descuama, jupui, scoroji.

JÚPĂ s. v. foi, fustă.

JUPELÍ vb. v. jumuli.

JUNIÓR s. invar, fiul (art.). (Popescu-~.)

JUPÂNEÁSĂ s. v. menajeră.

JUPÂNEÁSĂ s. v. boieroaică, cucoană, doamnă, femeie de serviciu, madam, orăşeancă, patroană, servitoare, slugă, slujnică, stăpână.

JUPUÍT adj. 1. (pop.) belit. (Animal ~.) 2. v. julit. 3. v. descuamat. 4. v. descojit.

JUPUÍRE s. v. jecmăneală, jefuire.

JUPUÍRE s. 1. jupuială, jupuit (pop.) belire, belit. (~ unui animal.) 2. v. julire. 3. v. descuamare. 4. v. descojire.

JUPUÍ vb. v. jecmăni, jefui.

JUPUÍ vb. 1. (pop.) a beli, (înv. şi reg.) a despuia, (reg.) a mezdreli, a mezdri. (A ~ un animal.) 2. v. juli. 3. a se coji, a se descuama, a se scoroji, (pop.) a se jupi, (înv.) a se tărâţa. (Pielea i s-a ~.) 4. v. descoji.

JUPUIÁLĂ s. v. pelagră.

JUPUIÁLĂ s. v. jupuire.

JUPUITÚRĂ s. v. julitură.

JUPUÍT s. 1. v. jupuire. 2. v. julire.

JUR interj. v. zău!

JUR s. v. apropiere.

JUPUÍT adj. v. jecmănit, jefuit.

JURÁ vb. v. afurisi, blestema, conjura, implora.

JURÁ vb. (înv.) a se făgădui, a se jurui, a sufleţi. (Se ~ că e cum spune.)

JURÁRE s. v. jurământ, legământ.

JUR s. v. jurat.

JUR s. v. jurământ, legământ.

JURÁSIC s. (GEOL.) jurasic inferior v. liasic; jurasic mediu v. dogger; jurasic superior v. malm.

JURÁT adj., s. v. afurisit, blestemat, câinos, hain, îndrăcit, rău, ticălos.

JURISPRUDÉNŢĂ s. v. drept.

JURÍST s. (înv.) legist, pravilist, prăvilaş.

JURNÁL s. 1. v. ziar. 2. (CONT.) jurnal de casă v. registru de casă.

JURĂMÂNT s. 1. legământ, (înv. şi reg.) juruinţă, (reg.) jur, (înv.) jurare. (Şi-a respectat jurământul.) 2. jurământ fals v. sperjur; jurământ mincinos v. sperjur.