Dictionar de sinonime

JUMĂTÁTE s. 1. (cantitativ) doime. (O ~ dintr-un obiect.) 2. (cantitativ) (slavonism înv.) pol. (O ~ kg de icre.) 3. (cantitativ) (reg.) cârstac, cârstă, clăiţă, cruce, petiţă, picior. (Claia de snopi numită ~.) 4. (spaţial) mijloc. (La ~ scândurii.) 5. (temporal) mijloc. (La ~ săptămânii.)

JUMĂTATE-DE-PÁSĂRE s. v. codobatură, prundar, prundaş.

JUMULÍ vb. (înv. şi pop.) a smulge, (înv. şi reg.) a peni, (reg.) a dupurlui, a scărmăna, (Mold., Bucov. şi Maram.) a cinătui, (Mold. şi Bucov.) a ciupeli, (Transilv.) a jupeli. (A ~ o pasăre.)

JUMĂTĂŢÍ vb. v. înjumătăţi.

JUMULEÁLĂ s. jumulire, (reg.) scărmănare. (~ păsărilor.)

JUMULÍRE s. jumuleală, (reg.) scărmănare. (~ unei păsări.)

JUMĂTĂŢI s. pl. v. pantof.

JUNC s. (ZOOL.) mânzat, (Transilv. şi Maram.) tuluc. (Carne de ~.)

JUMULÍT adj. v. jecmănit, jefuit.

JUMULÍT adj. (înv. şi pop.) smuls. (Pasăre ~.)

JUMULÍRE s. v. jecmăneală, jefuire.

JUMULÍ vb. v. jecmăni, jefui.

JÚNĂ s., adj. v. tânără. (O fată ~.)

JUNCÁN s. (ZOOL.) (Transilv. şi Maram.) tulucan.

JÚNE s. v. fecior, flăcău, ginere, mire, tânăr.

JÚNCĂ s. (ZOOL.) juncană, juncancă, junincă.

JUNCÁNCĂ s. v. juncă.

JUNCÁNĂ s. v. juncă.

JUNGHÉR s. v. pumnal, stilet.

JUNÉŢE s. v. tineret, tinereţe, tinerime.

JUNGHETÚRĂ s. v. gât, grumaz.

JUNGHI s. (MED.) 1. înjunghietură, înţepătură, junghietură, (pop.) stricnitură, (grecism înv.) nixis, (fig.) săgeată, săgetătură, (pop. fig.) tăietură. (Simte un ~ în regiunea intercostală.) 2. (la pl.) înţepături (pl.), (fig.) ace (pl.). (Mii de ~uri îi străbat corpul.)

JUNGHI s. v. pneumonie, pumnal, stilet.

JUNGHIÁ vb v. înjunghia, tăia.

JUNGHIÉRE s. v. înjunghiere, spintecare, spintecat, tăiere.

JUNGHIETÚRĂ s. (MED.) înjunghietură, înţepătură, junghi, (pop.) stricnitură, (grecism înv.) nixis, (fig.) săgeată, săgetătură, (pop. fig.) tăietură, (Simte o ~ în regiunea intercostală.)

JUNI s. pl. v. ciuin, odagaci, săpunariţă.

JUNÍE s. v. pubertate, tineret, tinereţe, tinerime.

JUNÍME s. v. tineret, tinerime.

JUNÍNCĂ s. v. juncă.