Dictionar de sinonime
TAXIMÉTRU s. taxi.
TAXAŢIE FORESTIÉRĂ s. v. dendrometrie.
TAXONÓMIC adj. categorial. (Organizare ~.)
TĂBĂCĂREÁSĂ s. (rar) tăbăcăriţă, (reg.) argăsăriţă, dubălăreasă. (E ~ de profesie.)
TĂBĂCÁR s. argăsitor, (reg.) opincarăş, orgar, tălpar, timar, (Mold., Bucov. şi Transilv.) dubălar, (înv.) solonar, tabac. (~ul se ocupă cu tăbăcitul pieilor.)
TĂBĂCĂRÍE s. 1. (înv.) tăbăcărit, tăbăcie, timărie. (Învaţă ~.) 2. argăsitorie, (rar) argăsărie, (Mold., Bucov. şi Transilv.) dubălărie, (înv.) tabalhana, tabana, tăbăcie. (În ~ se argăsesc pieile.)
TĂBĂCÍ vb. a argăsi, (reg.) a cruşi, (Mold., Bucov. şi Transilv.) a dubi. (A ~ pieile.)
TĂBĂCEÁLĂ s. v. tăbăcire.
TĂBĂCĂRÍT s. v. tăbăcărie.
TĂBĂCĂRÍŢĂ s. v. tăbăcăreasă.
TĂBĂCÍRE s. argăseală, argăsire, argăsit, tăbăceală, tăbăcit, (rar) tanaj, tanare, (reg.) cruşeală, cruşire, (Mold., Bucov. şi Transilv.) dubeală, dubire, dubit. (~ pieilor.)
TĂBĂCÍE s. v. argăsitorie, tăbăcărie.
TĂBĂCÍ vb. v. pipa, snopi, stâlci.
TĂBĂCÍT adj. argăsit, (reg.) cruşit, (Mold., Bucov. şi Transilv.) dubit. (Piei ~.)
TĂBĂCÍT s. v. tăbăcire.
TĂBĂCITÓR adj. argăsitor. (Substanţe ~oare.)
TĂBĂLÚŞĂ s. v. căţeluşă.
TĂBĂLÚŞCĂ s. v. căţeluşă.
TĂBĂRÎ vb. v. năpusti.
TĂBĂRÎ vb. v. cantona, obosi, osteni.
TĂBÉICĂ s. v. săculeţ, săcuşor.
TĂBÂLTÓC s. v. săculeţ, săcuşor.
TĂBÂRCĂ s. v. greu, greutate, încărcătură, pârghie, povară, sarcină.
TĂBÂRCÍ vb. v. târî.
TĂBLÍE s. (înv. şi reg.) tablă. (~ a unei mobile.)
TĂBLÁŞ s. v. judecător.
TĂCĂÍ vb. 1. v. ticăi. 2. v. palpita.
TĂBLÍŢĂ s. (rar) placă, (pop.) tablă, (reg.) tabelă, (înv.) panachidă. (~ pentru şcolarii începători din trecut.)
TĂBUIÉŢ s. v. faţă, învelitoare, săculeţ, săcuşor.
TĂCĂTÓI adj. v. insociabil, morocănos, mut, necomunicativ, neprietenos, nesociabil, posac, posomorât, taciturn, tăcut, urî-cios, ursuz.