Dictionar de sinonime

TĂMÂIETOÁRE s. v. cădelniţă.

TĂMÂIOÁRĂ s. v. spanac-porcesc, tămâiţă, tătăişă, toporaş, violetă, viorea, zmeoaie.

TĂMÂIOÁSĂ s. v. tămâiţă.

TĂMÂIÓS adj. busuioc, muscat, (Ban. şi Transilv.) muşcătar, muşcătareţ. (Vin ~.)

TĂMÂIOÁSĂ s. busuioacă. (A băut o ~.)

TĂMÂÍŢĂ s. (BOT.) 1. (Chenopodium botrys) (reg.) izmă, studeniţă, tămâioară, tămâioasă, vineriţă, peliniţă-grecească, smirnă-de-grădină. 2. (Cheno-podium ambrosioides) (reg.) tămâioară, ţifroş. 3. tămâiţă-de-câmp (Ajuga chamaepytis) = (reg.) rută-sălbatică, vineriţă-galbenă.

TĂMÂNDÁ vb. v. amâna.

TĂMÂÍŢĂ s. v. spanac-porcesc, vineriţă.

TĂMÂNDÁRE s. v. amânare.

TĂMÂNJÉR s. v. bâtă, ciomag, măciucă.

TĂRĂBOÁNŢĂ s. v. roabă.

TĂMÂNJÍ vb. v. jegoşi, mânji, mâzgăli, mur-dări, păta.

TĂPŞÍ vb. v. bate, bătători, bătuci, îndesa, netezi, nivela, presa.

TĂRĂBÚC s. v. minciog, ogrinji.

TĂRĂBÚŢĂ s. v. cotigă, teleagă.

TĂRĂBÚŢE s. pl. v. bagaj.

TĂNÁCI s. v. consiliu, divan, sfat.

TĂPŞÁN s. v. platformă.

TĂRĂBÓI s. v. hărmălaie.

TĂRĂGĂNÁ vb. 1. v. tergiversa. 2. v. amâna. 3. a se lungi, a trena. (Acţiunea romanului se ~.)

TĂRĂGĂNÁRE s. 1. v. amânare. 2. v. tergiversare.

TĂRĂGĂNEÁLĂ s. v. tergiversare.

TĂRĂGĂNÁT adj. 1. prelungit. (Vorbire ~.) 2. (fig.) legănat. (O voce ~.)

TĂRĂŞÉNIE s. v. încurcătură, întâmplare, păţanie, peripeţie, poznă.

TĂRĂNTÚC adj., s. v. bleg, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.

TĂRBĂCÍ vb. v. snopi, stâlci.

TĂRBÍŢĂ s. v. potârniche.

TĂRCÁ vb. 1. v. dunga. 2. v. bălţa.

TĂRHÁT s. v. greu, greutate, încărcătură, povară, sarcină.

TĂRHÍTĂ s. v. potârniche.