Dictionar de sinonime

COVÉI s. v. cot, cotitură, curbă, întorsătură, întortochetură, ocol, răsucitură, serpentină, sinuozitate, şerpuire, şerpuitură.

COVĂŢÍCĂ s. albioară, albiuţă, copăiţă, (pop.) covăţea. (~ pentru frământat aluatul.)

COVILTÍR s. 1. (reg.) ceapol, cobără, coş, (Ban. şi Transilv.) arneu, (Olt. şi Ban.) covergă, (prin Mold. şi Bucov.) pocriş. (~ la car, căruţă.) 2. v. burduf.

COVIŢÁ vb. v. grohăi, guiţa.

COVÍŢ interj. v. groh, guiţ.

COVÂRŞÍ vb. 1. v. copleşi. 2. a(-l) copleşi, a(-l) împresura, a(-l) năpădi, a(-l) prinde. (Îl ~ gândurile.) 3. v. răzbi. 4. v. năpădi. 5. v. întrece.

COVIŢĂÍ vb. v. grohăi, guiţa.

COVÓR s. v. scoarţă.

COVÂRŞITÓR adj. 1. v. apăsător. 2. copleşitor, sfâşietor. (O impresie ~oare.) 3. v. pătrunzător. 4. copleşitor, (fig.) strivitor. (O personalitate ~oare.)

COVORÁŞ s. v. carpetă.

COVRÁG s. v. cocean, curpen, vrej.

COVRIGÁ vb. v. ghemui, încârliga, încolăci, încovriga, înfăşura, învălătuci, răsuci, suci.

CÓVRU s. v. bârlog, cuib, culcuş, sălaş, vizuină.

COVRIGÁR s. (înv.) simigiu.

COXARTRÍE s. v. coxartroză.

COVRIGĂRÍE s. (înv.) simigerie.

COZONÁC s. (Transilv.) colac. (Un ~ cu nucă.)

COXÁL adj. v. iliac.

CÓXĂ s. v. coapsă.

COZ s. v. atu.

COXARTRÓZĂ s. (MED.) coxartrie.

COZONDRÁCI s. pl. v. bretele.

CRAC s. v. braţ, coardă, cracă, creangă, membru inferior, picior, ramificaţie, ramură.

COZORÓC s. vizieră, (reg. şi glumeţ) streaşină, (prin Ban.) şild, (Transilv. şi Maram.) şimledăr, (Transilv. şi Bucov.) şirm. (~ al şepcii, al chipi-ului.)

CRACI s. pl. v. butuci, plazuri, tălpi.

CRAC s. v. braţ.

CRÁCĂ s. v. ramură.

CRACÁJ s. v. cracare.

CRACÁRE s. (CHIM.) cracaj. (~ păcurii pentru obţinerea unor derivaţi.)

CRAH s. v. faliment.