Dictionar de sinonime

COTREÁNŢĂ s. v. buleandră, cârpă, fleandură, otreapă, petică, zdreanţă.

COTROBĂÍ vb. v. căuta.

COTROBĂÍT adj. răscolit, scotocit, (înv. şi reg.) scorbelit, (reg.) rostopolit. (Toată casa era ~.)

COTROBĂÍT s. v. căutare.

COTROBĂÍRE s. v. căutare.

COTROPÍ vb. a invada, a încălca, a năpădi, (pop.) a călca, (înv.) a cuprinde, a năbuşi, a stropşi, a supăra. (A ~ un teritoriu străin.)

COTROMPLÉTE s. v. retevei, scurtătură.

COTRÓG s. v. adăpost, culcuş, sălaş.

COTROPITÓR adj., s. v. agresor.

COTÚMBĂ s. v. cobilă.

COTROPÍRE s. invadare, invazie, încălcare, năpădire, (pop.) călcare, (înv.) cuprindere, cuprins, năbuşeală, stropşitură. (~ unui teritoriu străin.)

CÓŢCĂ s. v. escrocherie, hoţie, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie, şarlatanie, şmecherie, zar.

COŢCÁR s. v. escroc, hoţ, impostor, înşelător, pungaş, şarlatan, şnapan.

COŢCĂRÍ vb. v. escroca, înşela, pungăşi.

COŢOBRÉL s. v. porumbar, porumbel.

COŢCĂRÍE s. v. escrocherie, furat, furătură, furt, hoţie, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, pungăşie, şarlatanie, şmecherie.

COŢOFÁNĂ s. (ORNIT.; Pica pica) (pop.) ţarcă, (Munt.) caragaţă, (Ban.) ciorcobară, ciorcuşă, (Transilv.) fraşcă, sarcoi, (Olt. şi Ban.) ştirică, (prin Munt.) ştiricea, (Mold., Bucov. şi Transilv.) ţărcuşă, (Transilv.) vraşcă, (Mold.) scuipatul-dra-cului.

COVÁCI s. v. fierar.

COVALÉNŢĂ s. (CHIM.) legătură covalentă, legătură homeopolară.

COŢOFÁNĂ s. v. cătuşă, chingă.

COVĂCERÍE s. v. fierărie.

COVÁLI s. v. fierar.

COVĂCÍE s. v. fierărie.

COVÁTĂ s. 1. v. albie. 2. v. copaie.

COVĂŢEÁ s. v. albioară, albiuţă, copăiţă, covăţică.

COVÉRTĂ s. v. punte.

COVĂLÍE s. v. fierărie.

COVĂSEÁLĂ s. v. aluat, dospeală, maia, plămadă, plămădeală.

COVÉGĂ s. v. coviltir.

COVĂŢÍCĂ s. v. teică.