Dictionar de sinonime

LÉPRĂ s. (MED.) (înv.) gubăvie, stricăciune, (slavonism înv.) pricază.

LEPIDOPTÉR s. v. fluture.

LEPRÓTIC adj., s. v. lepros.

LEPEDÉU s. v. cearşaf.

LEPŞÍ vb. v. pălmui.

LEPRÓS adj., s. (MED.) (rar) leprotic, (înv.) gubav, mişel, pricăjit. (Om ~.)

LÉSNE adj. v. avantajos, convenabil, ieftin, jos, mic, scăzut.

LESBIANÍSM s. (MED.) safism, tribadism.

LEPTOSÓM adj., s. v. longilin.

LEŞ s. v. cadavru.

LESNICIÚNE s. v. facilitate, înlesnire, sim-plitate, uşurinţă.

LÉSPEDE s. v. dală.

LESNICIÓS adj. 1. comod, facil, uşor. (O cale ~oasă de rezolvare.) 2. comod, practic. (O soluţie ~oasă.)

LÉSNE adv. 1. comod, facil, uşor. (Rezolvă ~ problema.) 2. v. comod.

LEST s. (MAR.) balast, savură. (~ul unei nave comerciale.)

LÉSPEDE s. v. cormană, răsturnătoare.

LEŞIÁLĂ s. v. sfârşeală.

LEŞIÉR s. v. cenuşar.

LEŞ s. v. polon, polonez.

LEŞÉSC adj. v. polon, polonez

LEŞIÁT adj. v. hămesit, lihnit, sfârşit.

LEŞÍE s. v. sfârşeală.

LEŞIÉTIC adj. v. fad.

LEŞÍN s. 1. (MED.) inconştienţă, lipotimie, nesimţire, (rar) leşinătură. (Stare de ~.) 2. v. sfârşeală.

LEŞINÁ vb. (MED.) (reg.) a se petrece. (I-a venit rău şi a ~.)

LEŞINÁT adj. v. hămesit, lihnit, sfârşit.

LEŞINÁT adj. (MED.) inconştient, (Transilv.) petrecut. (Om ~.)

LEŞINÁ vb. v. hămesi, lihni, sfârşi.

LEŞIÓS adj. v. fad.

LEŞINĂTÚRĂ s. v. inconştienţă, leşin, lipotimie, nesimţire, stârpitură.