Dictionar de sinonime

SĂNIŞOÁRĂ s. (BOT.; Sanicula europaea) (reg.) omag, şarponel, buruiană-de-dambla, cinci-foi, cinci-foi-mari, iarba-frântului, iarba-sasului.

SĂNIÚCĂ s. v. sănioară, săniuţă.

SĂPÁ vb. 1. v. excava. 2. v. prăşi. 3. v. roade. 4. v. eroda. 5. v. sculpta. 6. a imprima, a întipări. (Vremea a ~ brazde adânci pe fruntea lui.)

SĂNIÚŢĂ s. sănioară, (reg.) săniuşcă, (prin Maram.) săniucă, (prin Munt. şi Olt.) scârlete.

SĂNIÚŞCĂ s. v. sănioară, săniuţă.

SĂPÁT adj. 1. v. ros. 2. v. erodat. 3. v. sculptat.

SĂPÁŞ s. v. săpător.

SĂPÁRE s. 1. săpat, (înv.) săpătură. (~ unui tunel, a unei fântâni.) 2. v. excavare. 3. v. prăşit. 4. v. roadere. 5. v. eroziune. 6. v. sculptare.

SĂPÁ vb. v. fixa, rămâne, scormoni, scurma, submina, uzurpa.

SĂNIÚŞ s. 1. săniat, săniere. (În timpul ~ului.) 2. v. derdeluş.

SĂPÁRE s. v. fixare.

SPĂLĂU s. v. otic, târnăcop.

SĂPÁT adj. v. accidentat, denivelat, învălurat, neregulat, prăşit.

SĂPÁT s. 1. v. săpare. 2. v. prăşit. 3. v. roadere. 4. v. sculptare.

SĂPĂLÍCĂ s. v. săpăligă.

SĂPĂLÍGĂ s. 1. săpuşoară, (reg.) săpuţă. (O sapă mică sau ~.) 2. (AGRIC.) (reg.) sapă, săpălică, săpălucă, săpălugă, săpiţă, săpucă, săpuliţă, săpuşoară, săpuţă, scrapină, (Bucov. şi Maram.) şpiţac. (~ se foloseşte în legumicultură.)

SĂPĂLÚCĂ s. v. săpăligă.

SĂPĂLÚGĂ s. v. săpăligă.

SĂPĂTOÁRE s. v. cazma, hârleţ, rariţă.

SĂPĂTÓR s. (franţuzism) sapeur, (înv.) săpaş. (E ~ de meserie.)

SĂPĂTÓR s. v. gravor, gropar, sculptor.

SĂPĂTÚRĂ s. v. cioplire, cioplit, gravură, praşilă, prăşire, prăşit, sapă, săpare, săpat, sculptare, sculptat, sculptură, stampă, tăiat, tăiere.

SĂPÍŢĂ s. v. săpăligă.

SĂPĂTÚRĂ s. v. excavaţie.

SĂPTĂMÂNA CURÁTĂ s. v. cârneleagă, harţi.

SĂPTĂMÂNA CLÍSEI s. v. cârneleagă, harţi.

SĂPTĂMÂNA HÂŢEÁSCĂ s. v. cârneleagă, harţi.

SĂPÓI s. v. târnăcop.

SĂPTĂMÂNA CĂRNII s. v. cârneleagă, harţi.

SĂPTĂMÂNA DE PRÁGURI s. v. cârneleagă, harţi.