Dictionar de sinonime
GLORIFICÁT adj. v. preamărit.
GLOSÁR s. 1. (înv.) scară. (~ la un text.) 2. lexic, vocabular. (~ regional.)
GLOSÁ vb. 1. v. explica. 2. a adnota. (A ~ un text clasic.)
GLUCÍDĂ s. (BIOL.) carbohidrat, zaharidă, zaha-ruri (pl.), hidrat de carbon.
GLÓSĂ s. v. limbă-de-mare.
GLÓSĂ s. comentariu, explicaţie, notă. (~ la un text.)
GLUTACÍD s. v. acid glutamic.
GNOSEOLOGÍE s. v. teoria cunoaşterii.
GLUMÍ vb. (Mold.) a pruji, (prin Ban. şi Olt.) a şodi, (Mold., Bucov. şi Transilv.) a şugui, (prin Olt.) a zgondi. (Râd şi ~.)
GLUMÉŢ adj. hazliu, poznaş, vesel, (pop. şi fam.) ghiduş, hâtru, mehenghi, mucalit, ştrengar, şugubăţ, (înv. şi reg.) şăgaci, (reg., mai ales în Mold.) şăgalnic, (reg.) pozneţ, snovos, (Mold.) chisnovat, (Olt.) potcaş, (prin Mold.) prujalnic, prujitor, (prin Olt.) snovelnic, (prin Transilv.) şăncăleţ, şăncălos, şodoman, (prin Transilv. şi Olt.) şodos, (prin Transilv.) şolomeţ, (prin Bucov. şi Mold.) şotelnic, (Bucov.) şotios, (Mold.) tămăşalnic, (prin Olt.) zgondos, (înv.) poznatec, poznit, zefliu. (E un om tare ~!)
GLÚMĂ s. 1. ghiduşie, năzbâtie, năzdrăvănie, nebunie, poznă, ştrengărie, (prin Ban.) poşovaică, (Mold.) prujă, prujitură, (Mold., Bucov. şi Transilv.) şagă, (prin Ban. şi Transilv.) şalmă, (prin Transilv. şi Olt.) şoadă, (prin Olt. şi Munt.) şoană, (Transilv., Ban. şi Olt.) şozenie, (Transilv.) şozie, (Mold.) tămăşag, (prin Olt.) zgoandă, (înv.) cabazlâc, (fam.) pehlivănie. (A face o ~.) 2. v. anecdotă. 3. v. snoavă. 4. v. farsă.
GLUCÍNIU s. v. beriliu.
GLUCÓZĂ s. 1. (CHIM.) zahăr de struguri. 2. (FARM.) dextroză.
GOÁŢĂ s. v. cartof.
GOALKÉEPER s. v. portar.
GOÁMBĂ s. v. borză.
GOÁNĂ s. 1. v. fugă. 2. fugă, viteză, (fig.) zbor. (Mergi la el în ~ şi adu-l aici.) 3. v. alergătură. 4. v. hăituire. 5. haită. (O ~ organizată la vânat.) 6. v. montă.
GOÁRNĂ s. (MIL., MUZ.) trâmbiţă, trompetă, (înv.) trompă, trubă.
GOANGĂ-PUCIOÁSĂ s. v. ploşniţă de câmp.
GOANGĂDEMÁRHĂ s. v. muscă columbacă.
GOÁNGĂ s. v. fugău, gânganie, gâză, hexa-pod, insectă.
GOÁNDĂ s. v. borză.
GODÁC s. (ZOOL.) (reg.) godin, godinac. (Porcul până la un an se numeşte ~.)
GOELÉTĂ s. (MAR.) (rar) şuner. (O ~ cu două catarge.)
GÓDINĂ s. v. pătlăgea, vânătă.
GOELÁND s. v. pescăruş.
GODINÁC s. v. godac.
GÓDIN s. v. godac.
GOETHÍT s. (MIN.) onegit.
GODÉU s. v. cută.