Dictionar de sinonime
FÓRMĂ s. 1. v. configuraţie. 2. contur, (fig.) relief. (A început să capete ~.) 3. v. expresie. (A dat ~ gândurilor sale.) 4. v. siluetă. 5. v. calapod. 6. tipar. (Toarnă fonta în ~.) 7. (LINGV.) formă hiper-corectă = hipercorectitudine, hiperurbanism. 8. v. variantă. (~ lexicală.) 9. v. mod.
FORMIDÁBIL adj. 1. v. extraordinar. 2. v. cumplit. 3. v. perfect.
FÓRMĂ s. v. brutărie.
FORMÓL s. (FARM.) formalină.
FORMULÁ vb. 1. a exprima, a pronunţa, a rosti, a spune, a zice. (A ~ următoarea opinie ...) 2. v. ex-prima. 3. v. enunţa. 4. v. emite. 5. v. redacta.
FORMULÁR s. imprimat. (A completat un ~.)
FORMULÁRE s. 1. exprimare, pronunţare, rostire, spunere, zicere. (~ unei opinii.) 2. enunţare. (~ unei judecăţi.) 3. v. emitere. 4. v. redactare.
FORMÚLĂ s. 1. enunţ. (O ~ matematică.) 2. parolă. (Nu cunoaşte ~.)
FORNĂIÁLĂ s. 1. v. sforăit. 2. fonfăială. (~ unui om.)
FORTIFICÁ vb. 1. (MIL.) a (se) întări, (rar) a (se) retranşa, (înv.) a (se) întemeia. (A ~ un loc, un oraş.) 2. a (se) întări, (fig.) a (se) căli, a (se) oţeli. (S-a ~ în lupte.) 3. v. întrema.
FORNĂÍ vb. 1. v. sforăi. 2. v. fonfăi.
FÓRTE adv. (MUZ.) puternic, tare.
FORTIFIÁNT adj., s. v. întăritor.
FÓRTE adj. invar. v. puternic, tare.
FORTĂREÁŢĂ s. v. cetate.
FORNĂÍT adj., s. v. fonf.
FORNĂÍT s. v. sforăit.
FORTIFICÁNT adj., s. v. întăritor.
FORTIFICÁRE s. 1. (MIL.) întărire, (rar) retranşare. (~ unei cetăţi.) 2. întărire, (fig.) călire, oţelire. (~ lui în luptă.) 3. v. întremare.
FORTIFICÁT adj. 1. (MIL.) întărit, (înv.) tare. (O cetate ~.) 2. întărit, (fig.) călit, oţelit. (Ostaş ~ în lupte.) 3. v. întremat.
FORTUÍT adj. v. incidental, întâmplător, neaşteptat, neprevăzut.
FORTIFICÁŢIE s. (MIL.) întăritură, (rar) retran-şament, (înv.) apărătură, tărie, zamcă. (Sistem de ~ţii.)
FORŢÁ vb. 1. v. constrânge. 2. v. nevoi. 3. v. supune. 4. a condamna, a constrânge, a obliga, a sili, (pop.) a osândi. (M-a ~ la inactivitate.) 5. v. strădui. 6. a încerca, a se sforţa, a se sili, a se strădui. (Se ~ să-i câştige bunăvoinţa.) 7. v. opinti. 8. a sili. (Nu ~ piciorul!) 9. a sparge, a strica, a viola, (înv.) a silnici. (A ~ încuietoarea uşii.)
FORŢÁRE s. 1. v. constrângere. 2. v. strădanie. 3. spar-gere, stricare, violare. (~ unei încuietori.)
FOSFAGÉN s. (BIOL.) fosfocreatină.
FOSFATÍDĂ s. (BIOL.) fosfolipidă.
FORŢÁT adj. 1. v. silnic. 2. brutal, silnic, violent. (Măsuri ~.) 3. spart, stricat. (Încuietoare ~; lacăt ~.) 4. v. afectat.
FOSĂ ABISÁLĂ s. (GEOGR.) depresiune oceanică, groapă abisală.
FOSFOLIPÍDĂ s. (BIOL.) fosfatidă.
FÓRŢĂ s. 1. (FIZ.) (înv.) putere, putinţă. 2. forţă portantă v. portanţă. 3. forţă de muncă = mână de lucru. 4. v. energie. 5. v. capacitate. 6. v. tărie. 7. putere, (înv.) silă, silnicie. (~ oştilor noastre.) 8. v. volum. 9. v. intensitate. 10. v. somitate. 11. constrângere, silă, silnicie, strângere, violenţă, (livr.) servitute, (Ban.) sălăbărie, (înv.) nevoie, potrivnicie, silinţă, silnicire, strânsoare, (fig.) presiune. (Bunuri obţinute prin ~.)