Dictionar de sinonime
INTONÁŢIE s. 1. v. inflexiune. 2. v. ton.
INTOXICÁ vb. a (se) otrăvi.
INTRA 1. inter-, între-. 2. în-.
INTOXICÁŢIE s. intoxicare, otrăvire, otrăvit.
INTOXICÁRE s. v. intoxicaţie.
INTOXICÁT adj., s. 1. adj. otrăvit. 2. s. v. intoxicare.
INTRÁ vb. v. asocia, grupa, însoţi, întovărăşi, uni.
INTRÁ vb. 1. a merge, a păşi, a pătrunde. (Au ~ în casă.) 2. a veni. (~ te rog în casă!) 3. v. băga. 4. v. încăpea. 5. v. ajunge. 6. v. înfige. 7. v. pă-trunde. 8. v. angaja. 9. v. înrola. 10. v. adera. 11. a pătrunde, a trece. (Acest cuvânt a ~ în limba literară.) 12. a se strâmta, a se strânge. (Pânza a ~ la apă.) 13. v. cuprinde. 14. v. consuma.
INTRANSIGÉNT adj. 1. v. hotărât. 2. v. necruţător. 3. v. neîngăduitor.
INTRÁRE s. 1. venire. (După ~ lui în casă.) 2. (BIS.; n. pr.) Intrarea în biserică = (pop.) vovedenie. 3. v. băgare. 4. acces. (Pe unde e ~ în uzină?) 5. (concr.) uşă. (Ne aşteptau cu toţii la ~.) 6. (concr.) v. alee. 7. v. pătrundere. 8. v. angajare. 9. v. aderare. 10. pătrundere, trecere. (~ cuvân-tului în limba literară.)
INTRANSIGÉNŢĂ s. 1. v. hotărâre. 2. v. severitate.
INTRAVILÁN s. (CONSTR.) teritoriu intravilan.
INTREPÍD adj. v. brav, curajos, cutezător, dârz, inimos, îndrăzneţ, neînfricat, semeţ, viteaz.
INTRIGÁ vb. v. complota, conjura, conspira, unelti.
INTREPIDITÁTE s. v. bărbăţie, bravură, curaj, cutezanţă, dârzenie, încumetare, în-drăzneală, neînfricare, semeţie, teme-ritate.
INTRIGÁ vb. v. îngrijora.
ÍNTRIGĂ s. 1. maşinaţie, uneltire, (livr.) cabală, (înv. şi reg.) marghiolie, (Munt. şi Olt.) şcoală, (Bucov. şi Transilv.) şcort, (înv.) marafet, tehnă, tocmeală, umblet, zavistie, (fam.) tertip, (fig.) manevră, manoperă, urzeală, (fig. rar) mreajă, reţea, tramă, ţesătură, (fam. fig.) mâncătorie, panglicărie, sforărie. (Umblă cu tot felul de ~i.) 2. v. complot. 3. v. acţiune.
INTRINSÉC adj. v. imanent.
INTRIGÁNT adj., s. (înv.) uneltitor, zavistios, zavistnic, zavistuitor, (fam. fig.) sforar.
INTRIGÁT adj. v. îngrijorat.
INTRÂND s. v. nişă.
INTRODÚCE vb. 1. v. băga. 2. a băga, a pune, a vârî. (~ vinul în damigeană.) 3. a băga, a trece, a vârî. (~ aţa prin urechea acului.) 4. a se băga, a intra, a se vârî. (S-a ~ în spărtura din zid.) 5. v. îngloba. 6. (livr.) a implementa. (A ~ o nouă tehnologie.) 7. v. iniţia. 8. v. institui.
INTRODÚCERE s. 1. v. băgare. 2. băgare, băgat, punere, vârâre, vârât. (~ vinului în sticle.) 3. bă-gare, băgat, trecere, vârâre, vârât. (~ aţei prin urechea acului.) 4. băgare, intrare, vârâre, vârât. (~ lui prin spărtura zidului.) 5. v. înglobare. 6. (livr.) implementare. (ă unei noi tehnologii în fabricarea ...) 7. v. iniţiere. 8. v. instituire. 9. preambul, preliminarii (pl.). (Fără nici o ~, a atacat problema.) 10. v. prefaţă.
INTRODUCTÍV adj. preliminar, (livr.) liminar, (înv.) precuvântător. (Cuvânt ~.)
INTROSPÉCŢIE s. (PSIH.) autoobservare.
INTUBÁŢIE s. (MED.) tubaj laringian.
INTRODÚCŢIE s. v. cuvânt introductiv, cu-vânt înainte, introducere, prefaţă.
INTUÍ vb. 1. a ghici, a întrevedea, a întrezări, a prevedea, a sesiza, (fig.) a mirosi, a pătrunde. (A ~ desfăşurarea evenimentelor.) 2. v. presimţi, a simţi, (fig.) a mirosi. (A ~ ceea ce avea să se întâmple.) 3. v. sesiza.
ÍNŢURĂ s. v. lumânărica-pământului.
INTUÍŢIE s. (PSIH.) contemplare vie, intuire vie.