Dictionar de sinonime
NEŞTIÍNŢĂ s. 1. v. necunoaştere. 2. v. incultură. 3. v. obscurantism.
NEŞTIRBÍT adj. 1. v. întreg. 2. v. nepătat.
NEŞTIUTÓR adj., s. 1. adj., s. v. incapabil. 2. adj., s. v. necunoscător. 3. s. neştiutor de carte = analfabet. 4. adj. candid, credul, ingenuu, inocent, naiv. (Un copil ~.)
NET adj., adv. 1. adj. (fig.) curat. (Venit, câştig ~.) 2. adj. v. clar. 3. adj. v. categoric. 4. adv. v. categoric.
NETALENTÁT adj. nevaloros, prost, slab. (Un scriitor ~.)
NÉTED adj. 1. v. drept. 2. întins, plan, şes. (Un platou ~.) 3. plat, (înv.) limpede. (Teren ~.) 4. v. plat. 5. v. întins. 6. catifelat, mătăsos, moale. (Un obraz ~.)
NETĂGĂDUÍT adj. 1. v. categoric. 2. v. clar. 3. v. ade-vărat.
NETĂBĂCÍT adj. brut, crud, neargăsit, neprelucrat, verde. (Piei ~.)
NÉTED adj. v. clar, desluşit, explicit, expres, intact, inteligibil, întreg, lămurit, limpede, neatins, net, nevătămat, precis, răspicat, sănătos, teafăr, valid, zdravăn.
NETEMEINICÍE s. 1. v. falsitate. 2. slăbiciune, (fig.) şubrezenie. (~ argumentelor cuiva.)
NÉTED adv. v. deschis, direct, făţiş, franc, sincer.
NETEZÍ vb. 1. v. nivela. 2. v. făţui. 3. a îndrepta, a nivela. (A ~ zidul cu mortar.) 4. v. şlefui. 5. a călca, (Ban.) a piglui, (prin Maram.) a scăci, (Transilv. şi Maram.) a teglăzi, a teglăzui. (A ~ rufele.) 6. v. aranja.
NETEZÍ vb. v. atinge, bate, lovi.
NETERMINÁT adj. nefinalizat, neisprăvit. (Trea-bă ~.)
NETEZÍME s. 1. neteziş. (~ unei suprafeţe.) 2. v. pla-neitate.
NETEZÍT adj. 1. v. nivelat. 2. v. făţuit. 3. îndreptat, nivelat. (O suprafaţă neregulată ~.) 4. v. şlefuit. 5. (fig.) lins. (Păr ~.)
NETEZÍŞ s. v. netezime.
NETEZÍRE s. 1. v. nivelare. 2. v. făţuire. 3. îndrep-tare, nivelare. (~ zidului cu mortar.) 4. v. şlefuire.
NETEZÍT s. v. nivelat.
NETEZITOÁRE s. (AGRIC.) (pop.) târşitoare. (~ pentru terenurile arate.)
NETOLERÁNT adj. v. neîngăduitor.
NETEZITOÁRE s. v. drişcă, făţuitoare.
NETÓT adj., s. 1. adj., s. v. prost. 2. adj. v. prostesc.
NETRANSPARÉNT adj. v. opac.
NETRÉBNIC adj. v. ineficace, ineficient, in-fructuos, inutil, nedemn, nefolositor, netrebuincios, neutil, nevrednic, van, zadarnic.
NETRÁINIC adj. 1. v. nerezistent. 2. şubred, (livr.) caduc. (Un lucru ~.)
NETOŢÍE s. v. gogomănie, nătângie, neghiobie, nerozie, nesocotinţă, prostie, stupidi-tate, stupizenie.
NETRÉBNIC adj., s., adv. 1. adj., s. v. ticălos. 2. adj. v. ticălos. 3. adv. v. mişeleşte. 4. s. v. lichea.
NETREBUINCIÓS adj. 1. v. inutil. 2. v. zadarnic.
NETREBNICÍE s. v. incapacitate, ineficaci-tate, ineficienţă, inutilitate, neputinţă, slăbiciune, zădărnicie.