Dictionar de sinonime
NÍMFĂ s. v. crisalidă.
NIMERÍT adj., adv. 1. adj. adecvat, conform, convenabil, corespunzător, cuvenit, indicat, oportun, potrivit, recomandabil, recomandat, (livr.) pertinent, (înv.) cuviincios, răspunzător, (fig.) sănătos. (Calea cea mai ~ pentru ...) 2. adv. adecvat, indicat, oportun, potrivit, recomandabil. (Nu mi se pare ~ să ...) 3. adj. v. propriu. 4. adj. v. binevenit.
NIMICÍ vb. 1. v. distruge. 2. a desfiinţa, a distruge, a lichida, a prăpădi, (fig.) a topi. (Au ~ pur şi simplu totul în calea lor.) 3. v. masacra. 4. a distruge, a potopi, a prăpădi, a sfărâma, a zdrobi, a zvânta, (înv. şi pop.) a pierde, a răpune, a risipi, (pop.) a isprăvi, a zdrumica, (înv. şi reg.) a sodomi, (reg.) a litrosi, (prin Transilv.) a potroşi, (înv.) a cura, a nimicnici, a potrebi, a stropşi, a târî, a zdruncina, (grecism înv.) a afanisi, (fig.) a secera, a spulbera. (I-a ~pe duşmani.) 5. a distruge, a rade, a zdrobi, (înv. şi reg.) a sparge, (fig.) a pulveriza, a şterge. (Au ~ cetatea duşmană.) 6. v. mistui. 7. a (se) distruge, a (se) prăpădi, a (se) strica. (Ploaia a ~ recolta.) 8. a distruge, (fig.) a sfărâma, a ucide, a zdrobi. (I-a ~ toate visurile.)
NIMÍC s. v. nulitate.
NIMICÍE s. v. deşertăciune, inutilitate, nimic, nimicnicie, zădărnicie.
NIMICÍRE s. 1. v. distrugere. 2. v. masacrare. 3. distrugere, lichidare, potopire, prăpădire, sfărâmare, zdrobire, (înv. şi pop.) pierdere, risipire, (pop.) zdrumicare. (~ armatei duşmane în luptă.) 4. distrugere, zdrobire, (înv.) spargere. (~ Sodomei şi a Gomorei.) 5. distrugere, prăpădire, stricare. (~ recoltei din cauza ploii.)
NIMICÍT adj. 1. v. distrus. 2. distrus, exterminat, stârpit. (O populaţie ~.) 3. distrus, lichidat, potopit, prăpădit, sfărâmat, zdrobit, (înv. şi pop.) risipit, (pop.) zdrumicat, (înv.) stropşit. (Duş-manul zăcea ~.) 4. distrus, zdrobit, (înv. şi reg.) spart. (O cetate ~.)
NIMICITÓR adj. 1. v. distrugător. 2. distrugător, omorâtor, ucigător. (O substanţă ~oare.) 3. v. pus-tiitor.
NIÓBIU s. (CHIM.) columbiu. (~ este un element chimic.)
NIOBÍT s. (MIN.) columbit.
NINSOÁRE s. (MET.) 1. (rar) ningere, ninsătură. (În timpul ~.) 2. (concr.) nea, omăt, v. zăpadă.
NINSĂTÚRĂ s. v. ninsoare.
NÍNGERE s. v. ninsoare.
NINS adj. v. cărunt, sur.
NINERÍ vb. v. alinta, dezmierda, mângâia.
NINGĂU s. v. decembrie.
NÍNA interj. v. nani.
NINERÁT adj. v. alintat, cocolit, răsfăţat, răzgâiat.
NIMURÍC s. v. liliputan, pitic.
NIMICNICÍE s. v. deşertăciune.
NIPRÁLĂ s. v. lupin.
NIMICNICÍ vb. v. distruge, nimici, potopi, prăpădi, sfărâma, zdrobi, zvânta.
NIPÓN s., adj. japonez.
NIPREÁLĂ s. v. cucurig.
NÍSCAI adj. v. nişte.
NISCAIVÁ adj. v. nişte.
NISÍP s. (înv. şi reg.) arină, (reg.) homoc, prund, (Ban.) pesac, (Maram. şi Transilv.) pisoc, (înv.) posip. (Plajă cu ~ fin.)
NISIPÍŞTE s. v. nisipiş.
NISIPÁRIŢĂ s. v. zvârlugă.
NISIPÍŞ s. (pop.) nisipişte. (Locul cu nisip sau ~.)