Dictionar de sinonime

NOHÓT s. v. dungăţea.

NODURÓS adj. cioturos, (înv. şi reg.) nodos. (Trunchi ~.)

NODÚŢE s. pl. v. ghiocei-mari.

NOÉMĂ s. v. idee.

NÓIMĂ s. 1. v. logică. 2. v. justificare.

NÓIMĂ s. v. accepţie, cauză, considerent, conţinut, îndreptăţire, însemnare, înţeles, justificare, menire, mobil, motiv, motivare, motivaţie, obiectiv, pricină, prilej, raţiune, rol, rost, scop, semnificaţie, sens, temei, ţel, ţintă, valoare.

NOIÉMBRIE s. (pop.) brumar, brumărel, (reg.) iezmăciune, vinicer, (prin Mold.) promorar.

NOMOGRÁMĂ s. (MAT.) abacă. (~ este o reprezentare grafică în plan.)

NOMINÁ vb. v. boteza, chema, denumi, inti-tula, numi, porecli, spune, supranumi.

NOMINALÍSM s. (EC.) teoria nominalistă a banilor.

NOMINÁL adj. nominativ. (Libret ~.)

NOMENCLATURÍST s. v. activist.

NOMÁDIC adj. v. călător, nomad.

NOMENCLATÚRĂ s. v. terminologie.

NOMÁD adj. călător, (înv.) nomadic. (Trib ~.)

NOJÍŢĂ s. (reg.) curea, nojeală, târsână. (~ pentru legat opincile.)

NOJEÁLĂ s. v. nojiţă.

NOIÁN s. 1. v. nămete. 2. v. mulţime.

NOIÁN s. v. abis, adânc, apă, mare, ocean, prăpastie, puhoi, şuvoi, torent.

NOMINATÍV s., adj. 1. s. (GRAM.) (înv.) numitoare. 2. adj. v. nominal.

NONCONFORMÍSM s. inconformism. (~ul cuiva.)

NONEXISTÉNŢĂ s. v. neant.

NONŞALÁNT adj. v. degajat, dezinvolt, firesc, natural, neafectat, neartificial, ne-căutat, neprefăcut, nesilit, nestudiat, simplu, spontan.

NÓNIUS s. v. vernier.

NONSÉNS s. v. absurditate.

NONINTERVÉNŢIE s. v. neintervenţie.

NONFIGURATÍV adj. v. abstract.

NONŞALÁNŢĂ s. v. degajare, dezinvoltură, firesc, naturaleţe, simplitate, spontaneitate.

NOOTÍ vb. v. arunca, azvârli, năpusti, năvăli, precipita, repezi, sări, tăbărî, zvârli.

NOPTÁTIC adj. v. nocturn.