Dictionar de sinonime

NOTÁŢIE s. 1. v. înregistrare. 2. v. însemnare. 3. v. notare.

NOTĂRĂŞÍŢĂ s. v. notăreasă.

NOTIFICÁRE s. 1. notificaţie. (~ sentinţei.) 2. v. in-dicaţie.

NOTIFICÁ vb. (JUR.) (înv.) a semnifica.

NOTIFICÁ vb. v. consemna, înregistra, înscrie, însemna, nota, scrie, trece.

NOTĂTOÁRE s. v. broscariţă.

NOTIFICÁRE s. v. consemnare, înregistrare, înscriere, însemnare, notare, notaţie.

NOTÍŢĂ s. 1. însemnărică. (Am primit ~ de la tine.) 2. (la pl.) note (pl.). (~ luate la curs.) 3. v. adnotaţie.

NOTOCÓRDĂ s. (ANAT.) coardă dorsală.

NOTIFICÁŢIE s 1. v. notificare. 2. v. indicaţie.

NOŢIONÁL adj. abstract, conceptual. (Conţinutul ~ al unui enunţ.)

NOŢIÚNE s. 1. (LOG.) concept, idee. (~ de „bine“.) 2. (la pl.) v. elemente.

NOTORIETÁTE s. v. faimă.

NOTÓRIU adj. 1. v. arhicunoscut. 2. v. consacrat. 3. v. evident.

NOU adj. 1. inutilizat, nefolosit, neîntrebuinţat, neutilizat, neuzat. (O tigaie ~.) 2. v. nepurtat. 3. v. perfecţionat. 4. v. neologic. 5. v. recent. 6. v. original. 7. v. actual.

NOURÁŞ s. v. norişor.

NOURÉL s. v. norişor, noruleţ, noruţ, no-uraş.

NOU-NĂSCÚT s. v. sugar.

NÓUĂ s. v. nouar.

NOUÁR s. nouă. (Un ~ la jocul de cărţi.)

NOU adj. v. desfundat, desţelenit.

NOUTÁTE s. 1. (înv.) novita, nuvelă. (A aflat unele ~ăţi.) 2. v. originalitate. 3. v. inovaţie.

NOVICÍSM s. v. neologism.

NOVÍCE s. v. debutant, începător.

NOVATÓR adj. v. înnoitor, primenitor, reformator, regenerator, transformator.

NOUTÁTE s. v. nuvelă.

NU adv. (pop.) ba. (Ţi-e foame? – ~!)

NOVITÁ s. v. noutate.

NOVOCAÍNĂ s. (FARM.) procaină, sincaină.

NUANŢÁ vb. v. doza.