Dictionar de sinonime
VRUH s. v. cărăbuş.
VRÚTĂ s. v. chef, dispoziţie, dorinţă, gust, plac, plăcere, poftă, voie, voinţă, vrere.
VUÍ vb. 1. v. bubui. 2. v. şuiera. 3. a dudui, (rar) a vâjâi. (Focul ~ în sobă.) 4. v. răsuna. 5. v. răsuna. 6. a-i suna, a-i ţiui. (Urechile îi ~.)
VUIÉT s. 1. v. bubuitură. 2. v. şuierat. 3. v. agitaţie. 4. v. zgomot. 5. v. hărmălaie.
VUIETOÁRE s. (BOT.; Empetrum nigrum) (reg.) bobiţă, poama-momiţei.
VULCÁNIC adj. (GEOL.) efuziv. (Formaţii ~.)
VULCÁNIC adj. v. aprig, furtunos, impetuos, impulsiv, iute, înflăcărat, înfocat, năvalnic, nedomolit, nepotolit, nestăpânit, nestăvilit, sălbatic, tumultuos, vehement, violent.
VULCANÍSM s. (GEOL.) erupţie, (înv.) spargere.
VULCANÍT s. v. rocă efuzivă, rocă vulcanică.
VULCAN NOROIÓS s. (GEOL.) pâclă, pufnă, salţă.
VULG s. v. gloată.
VULGÁR adj. v. popular.
VULGÁR adj., s., adv. 1. adj., s. v. mitocan. 2. adj. v. mitocănesc. 3. adv. v. mitocăneşte. 4. v. popular. 5. adj. deşănţat, imoral, impudic, indecent, necuviincios, neruşinat, obscen, pornografic, scabros, scârbos, trivial, (livr.) licenţios, (înv. şi pop.) scârnav, slobod, (reg.) porcotos, (fam.) deşucheat, porcos, (fig.) decoltat, deocheat, îmbălat, picant, piperat, porcesc, spurcat. (O glumă ~.)
VULGARITÁTE s. 1. v. mitocănie. 2. v. obscenitate.
VULGARIZÁ vb. a banaliza. (A ~ importanţa unui lucru.)
VULGARIZÁ vb. v. banaliza, difuza, popula-riza, propaga, propovădui, răspândi.
VULGARIZÁRE s. v. banalizare.
VULGARIZÁRE s. v. popularizare, propagare, propovăduire, răspândire.
VULGARIZATÓR s., adj. v. popularizator, pro-pagator, propovăduitor, răspânditor.
VULNERÁ vb. v. răni.
VULNERÁBIL adj. atacabil, neconvingător, slab. (Punctul ~ al unei concepţii.)
VULPÁN s. v. vulpoi.
VULPĂRÉSC adj. v. vulpesc.
VÚLPE s. 1. (ZOOL.; Vulpes vulpes) vulpoaică. 2. (IHT.) vulpe-de-mare (Raja clavata) = vatos
VULPEA DEŞÉRTULUI s. v. fenec.
VULPÉSC adj. (reg.) vulpăresc.
VULPOÁICĂ s. (ZOOL.; Vulpes vulpes) vulpe.
VULPÓI s. (ZOOL.) (pop.) vulpan. (~ul e masculul vulpii.)
VULTÁN s. v. acvilă, iepurar, pajură, vultur.
VÚLTUR s. (ORNIT.) 1. (pop.) vultan, (prin Transilv.) şaş. (~ este numele mai multor păsări răpitoare mari.) 2. vultur bărbos (Gypætus barbatus) v. zăgan, (rar) vultur negru, (reg.) şurligaie, (Transilv.) ceahlău, (Transilv. şi Ban.) şorliţă, (Transilv.) şuşugaie.