Ultimele cuvinte cautate: jansenist balcanist neologism
DefinitiiSinonimeAntonimeExtensie cautare direct din browser
DEXro - DEX Online - Dictionar Explicativ Roman
Caută

Toate sursele
Definitii
Sinonime
Antonime
Traducere

Roman - Englez - Dictionar Roman Englez
Englez - Roman Dictionar Englez Roman - Dictionar Englez Roman


A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z

Dictionar de sinonime

ISPRÁVĂ s. 1. v. faptă. 2. aventură. (Îşi povestea ~ile din acele vremuri.) 3. treabă, (pop. şi ir.) pricopseală, (reg.) pricoapsă, (fam. şi ir.) scofală. (N-a făcut mare ~.) 4. v. poznă.

ISPRĂVÉŞTE interj. v. ajunge.

ISPRÁVNIC s. (IST.) (înv.) staroste. (~ domnesc.)

ISPRÁVNIC s. v. administrator, epitrop, in-tendent, împuternicit, logofăt, manda-tar, prefect, reprezentant, tutore, vătaf.

ISPRÁVĂ s. v. autorizaţie, izbândă, împuternicire, reuşită, succes.

ISPRĂVÍ vb. v. căpăta, distruge, dobândi, izbuti, înfăptui, nimici, obţine, potopi, prăpădi, primi, realiza, reuşi, sfărâma, zdrobi, zvânta.

ISPRĂVÍRE s. 1. v. terminare. 2. finalizare, înche-iere, sfârşire, terminare. (~ acţiunii începute.) 3. v. consumare. 4. v. absolvire.

ISPRĂVÍ vb. 1. v. termina. 2. v. încheia. 3. a epuiza, a încheia, a sfârşi, a termina, (astăzi rar) a slei, (pop.) a găta, a mântui. (A ~ tot ce avea de spus.) 4. a încheia, a închide, a sfârşi, a termina. (Să ~ discuţia.) 5. v. ieşi. 6. v. consuma. 7. v. absolvi. 8. v. expira.

ISPRĂVÍT adj. gata, încheiat, sfârşit, terminat, (înv.) săvârşit. (Un lucru ~.)




ISPRĂVÍT s. v. terminare.

ISPRĂVNICÉL s. (IST.) vătăşel, (reg.) fecior boieresc.

ISPRĂVNICÉL s. v. subprefect.

ISPRĂVNICÍ vb. v. administra, autoriza, cârmui, conduce, delega, gospodări, împuternici, învesti.

ISPRĂVNICÍE s. v. administrare, administra-ţie, cârmuire, conducere, epitropie, gospodărire, prefectură, tutelă.

ISPRĂVNICÍE s. (IST.) (înv.) stărostie.

IST adj. v. acest.

ÍSTALALT pron., adj. v. cestălalt.

ÍSTA pron. v. acesta.

ISTÉRIC adj., s. (MED.) (înv.) istericos.

ISTERICÁLE s. pl. (MED.) (fam.) nevricale (pl.), (grecism înv.) zumaricale (pl.).

ISTERICÓS adj., s. v. isteric.

ISTERÍSM s. v. isterie.

ISTERÍE s. (MED.) (înv.) isterism.

ISTEŢÍE s. v. îndemânare.

ISTEŢÍME s. 1. v. îndemânare. 2. v. inteligenţă.

ISTÉŢ adj. 1. v. îndemânatic. 2. v. inteligent. 3. v. sprinten.

ISTÓRIC s., adj. 1. s. istoriograf, (înv.) izvoditor. (Un mare ~.) 2. adj. (înv.) istoricesc. (Evenimente ~.) 3. adj. v. cronologic. 4. v. memorabil.

ISTORICÉSC adj. v. istoric.

ISTÓRIE s. v. naraţiune.

ISTÓRIE s. v. încurcătură, întâmplare, pă-ţanie, peripeţie, poznă.

 <<   <    43 44 45 46 47 48 49 50 51 52 53    >   >> 
pagina 48 din 54

 
Copyright (C) 2004-2020 DEX online. Copierea definitiilor este permisa sub licenta GPL , cu conditia pastrarii acestei note | Termeni si conditii