Dictionar de sinonime
BALÁST s. (MAR.) lest, savură. (~ul unei nave comerciale.)
BALAOÁCHEŞ adj. v. brun, brunet, negricios, oacheş, tuciuriu.
BALÁNŢĂ s. 1. v. cântar. 2. (ASTRON.; art.) cântarul (art.), cumpăna (art.), (reg.) tereziile (pl. art.). (~ este o constelaţie din emisfera australă.)
BALANSOÁR s. (franţuzism) berceuse. (Stă tolănită în ~).
BALANSIÉR s. (ZOOL.) halter. (~ul serveşte ca organ de echilibru pentru zbor.)
BALANSÁRE s. balans, clătinare, legănare, oscilare, oscilaţie, pendulare.
BALANSÁ vb. a (se) clătina, a (se) legăna, a oscila, a pendula, (rar) a bascula, (înv. şi reg.) a (se) clăti, (reg.) a (se) dăina, a (se) hâţâna, a (se) hlobăna.
BALÁNG interj. v. bang.
BALÁNGĂ s. v. talangă.
BALÁNGĂ s v. clopot.
BALÁNS s. balansare, clătinare, legănare, oscilare, oscilaţie, pendulare.
BALAMUŢÍ vb. v. bârfi, blama, calomnia, cleveti, defăima, denigra, discredita, ponegri.
BALAMUŢÍE s. v. bârfă, bârfeală, bârfire, bârfit, calomnie, calomniere, cleveteală, clevetire, clevetit, defăimare, denigrare, discreditare, ponegreală, ponegrire, şoaptă.
BALAMÚT s., adj. v. ademenitor, amăgitor, înşelător, seducător.
BALAMÚT adj. v. măsluit.
BALAMÚT adj., s. v. bâlbâit, bârfitor, bleg, calomniator, clevetitor, defăimător, denigrator, gângav, gângăvit, gângâit, nătăfleţ, nătărău, nătâng, neghiob, nerod, netot, ponegritor, prost, prostănac, stupid, tont, tontălău.
BALAMÁLE s. pl. v. articulaţie, încheietură.
BALAMÚC s. 1. v. ospiciu. 2. v. hărmălaie.
BALAMÚC s. v. dezordine, neorânduială, răvăşeală, zăpăceală.
BALAMÁ s. şarnieră, (pop.) tâţână, (Transilv. şi Maram.) pipă, (prin Ban. şi sud-vestul Transilv.) şarc. (~ la uşă.)
BALAFÓN s. (MUZ.) marimba. (~ este un instrument de percuţie african.)
BALADÓR s. joker. (~ la cărţile de joc.)
BALADÍN s. v. bufon, măscărici, paiaţă.
BALADĂ POPULÁRĂ s. (LIT.) cântec bătrânesc.
BALABÁN s. v. chefal.
BAL s. v. balot.
BAIRÁC s. v. steag.
BAIRACTÁR s. v. portdrapel, stegar.
BAÍR s. v. clină, coastă, coborâş, costişă, muchie, pantă, povârniş, pripor, repeziş, scoborâş, versant.
BAIONÉTĂ s. (MIL.) (înv. şi reg.) panganet, (înv.) spangă, şpanganet. (Atac la ~.)