Toate definitiile

ABJÉCȚIE, abjecții, s. f. Faptă, atitudine abjectă; ticăloșie, josnicie. – Din fr. abjection, lat. abjectio.

ABJÉCŢIE s. v. ticăloşie.

ABJÉCȚIE s.f. Faptă abjectă; josnicie; ticăloșie. [Cf. fr. abjection, lat. abiectio].

abjécție s. f. faptă, atitudine abjectă. (< fr. abjection, lat. abiectio)

ABJÉCȚIE, abjecții, s. f. Faptă abjectă; ticăloșie. – Fr. abjection (lat. lit. abjectio, -onis).

*abjecțiúne f. (lat. ab-jéctio, -ónis. V. dejecțiune). Înjosire, ticăloșie. – Și -ecție.

abjécție (-ți-e) s. f., art. abjécția (-ți-a), g.-d. art. abjécției; pl. abjécții, art. abjécțiile (-ți-i-)