Toate definitiile

ACCIDENTÁL, -Ă, accidentali, -e, adj. Întâmplător; incidental. ♦ Secundar, neesențial. – Din fr. accidentel.

ACCIDENTÁL adj. 1. v. întâmplător. 2. neesenţial, secundar. (Un aspect ~ al problemei.)

ACCIDENTÁL, -Ă adj. Întâmplător; (p. ext.) neesențial. [Cf. fr. accidentel, engl. accidental].

ACCIDENTÁL, -Ă, accidentali, -e, adj. Întâmplător; p. ext. secundar, neesențial. – După fr. accidentel.

ACCIDENTÁL, -Ă adj. 1. întâmplător, fortuit. 2. secundar, neesențial. (< fr. accidentel)

*accidentál, -ă adj. (d. accident; fr. accidentel). Întîmplător, neprevăzut: întîlnire accidentală. Adv. Din întîmplare.

accidentál adj. m., pl. accidentáli; f. accidentálă, pl. accidentále