Toate definitiile
ALÚN, aluni, s. m. Arbust cu frunze rotunde, păroase pe dos, cu flori monoice, cele mascule sub formă de amenți, și cu fructe comestibile (Corylus avellana). – Din alună.
ALÚN s. (BOT.; Corylus avellana) (reg.) tufă.
ALÚN, aluni, s. m. Arbust cu frunze rotunde, păroase pe dos și cu fructe comestibile (Corylus avellana). – Din alună.
1) alun m. (d. alună). Pomu care face alune (córylus avellána).
*2) alun n. (fr. alun, d. lat. alumen). Chim. Peatră [!] acră, sulfat duplu [!] de aluminiŭ și de potasiŭ (saŭ de sodiŭ, amoniŭ, rubidiŭ, ceziŭ și taliŭ). E o sare albă care se cristalizează în octaedre saŭ cuburĭ isomorfe, e astringentă și se disolvă în apă, dar nu și în spirt. Se întrebuințează la limpezit apa, la fixat văpselele [!] pe stofe, la tăbăcit și în medicină. – Și aláun (germ. alaun).