Toate definitiile

AMENAJAMÉNT, amenajamente, s. n. 1. Sistem de măsuri pentru organizarea exploatărilor forestiere, cuprinzând refacerea, ameliorarea, mărirea fondului forestier, protecția și exploatarea lui rațională. 2. Sistem de măsuri privind organizarea, folosirea și îmbunătățirea unei pășuni pentru o anumită perioadă de timp. – Din fr. aménagement.

AMENAJAMÉNT s.n. 1. Disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor. ♦ Lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate. 2. (Rar) Organizare, întocmire rațională. [< fr. aménagement].

AMENAJAMÉNT s. n. 1. disciplină care are ca obiect amenajarea pădurilor. ◊ lucrare conținând descrierile, planurile și dispozițiile privitoare la pădurile amenajate. 2. (rar) organizare. 3. (cib.) seria operațiilor de așezare care într-un program nu contribuie direct la obținerea soluției, ci mai curând la buna utilizare a organelor calculatorului. (< fr. aménagement)

AMENAJAMÉNT, amenajamente, s. n. 1. (În expr.) Amenajament silvic = tehnica punerii în valoare și regenerării pădurilor. 2. (Rar) Organizare, întocmire rațională. – Fr. aménagement.

*amenajamént n., pl. e (fr. aménagement). Acțiunea de a amenaja. Rezultatu acesteĭ acțiunĭ.

amenajamént s. n., pl. amenajámente