Toate definitiile

AMORTIZÁ, amortizez, vb. I. Tranz. 1. A împiedica propagarea unui zgomot, a unui șoc. ♦ A scădea progresiv, în timp, amplitudinea unei mărimi caracteristice pentru un fenomen de ondulație. 2. A stinge treptat creditele pe termen lung prin plăți succesive sau prin răscumpărarea creanțelor. ♦ A recupera o investiție. – Cf. fr. amortir.

AMORTIZÁ vb. I tr. 1. A stinge încetul cu încetul o datorie prin plăți succesive. ♦ A înlocui treptat capitalul fix al unei întreprinderi prin cote anuale repartizate asupra prețului de cost al produselor. 2. A atenua, a slăbi (un șoc, un zgomot etc.); a diminua. [< it. amortizzare, cf. fr. amortir, germ. amortisieren].

AMORTIZÁ vb. tr. 1. a stinge treptat un credit, un împrumut, prin plăți periodice. 2. a înlocui treptat capitalul fix al unei întreprinderi prin cote anuale. ◊ a recupera o cheltuială. 3. a scădea progresiv amplitudinea unei mărimi pentru un fenomen de ondulație. ◊ a atenua, a diminua (un șoc, un zgomot). (după fr. amortir)

AMORTIZÁ¹, amortizez, vb. I. Tranz. 1. A stinge treptat creditele pe termen lung, prin plăți succesive sau prin răscumpărarea creanțelor. 2. A crea fondurile bănești necesare pentru înlocuirea în natură (prin reparații și construcții capitale) a uzurii fizice și morale a fondurilor fixe deținute de o întreprindere, pe măsură ce acestea își transmit valoarea asupra valorii fiecărei unități de produs. – După fr. amortir.

AMORTIZÁ², amortizez, vb. I. Tranz. A face ca un șoc, un zgomot etc. să fie mai puțin violent; a slăbi, a diminua. ♦ A scădea progresiv, în timp, amplitudinea unei mărimi caracteristice pentru un fenomen de oscilație. – După fr. amortir.

*amortizéz v. tr. (fr. amortir, amortissant; it. ammortizzare [un débito], germ. amortisieren). Com. Sting o datorie plătind ratele la dățĭ hotărîte: a amortiza o rentă. – S' ar putea zice maĭ bine amortesc, ca convertesc.

amortizá (a ~) vb., ind. prez. 3 amortizeáză