Toate definitiile

ANAFILAXÍE s. f. (Med.) Sensibilitate crescută a organismului mamiferelor față de administrarea repetată de substanțe străine. – Din fr. anaphylaxie.

ANAFILAXÍE s. v. alergie.

ANAFILAXÍE s.f. (Med.) Mărire a sensibilității unui organism față de o anumită substanță prin introducerea unor doze foarte mici din acea substanță. [< fr. anaphylaxie, cf. ana – contrar, phylaxia – apărare].

ANAFILAXÍE s. f. creștere a sensibilității organismului față de anumite substanțe prin asimilarea unor doze foarte mici. (< fr. anaphylaxie)

ANAFILAXÍE s. f. Manifestarea unei stări de sensibilizare a organismului la administrarea unei cantități foarte mici dintr-o substanță nevătămătoare prin ea însăși și care în prealabil a mai fost administrată organismului. – Fr. anaphylaxie (< gr.).

*anafilaxíe f. (vgr. aná, înapoĭ, ĭarăș [!], și filaxie ca' n profilaxie). Mărirea sensibilitățiĭ față de o otravă saŭ de o albumina pin [!] reinjecțiunea aceasteĭ [!] otrăvĭ saŭ albumine. (Descoperată [!] de Richet și Portier la 1902).

anafilaxíe s. f., art. anafilaxía, g.-d. anafilaxíi, art. anafilaxíei