Toate definitiile

ANATEMIZÁ, anatemizez, vb. I. Tranz. (Rar) A arunca anatema asupra cuiva; a afurisi. – Anatemă + suf. -iza.

ANATEMIZÁ vb. v. excomunica.

ANATEMIZÁ vb. I. tr. (Liv.) A pronunța anatema asupra cuiva; a excomunica, a afurisi. [P.i. -zez. / cf. fr. anathématiser, it. anatematizzare].

ANATEMIZÁ vb. tr. a pronunța anatema. (după fr. anathématiser, lat. anathemisare)

ANATEMIZÁ, anatemizez, vb. I. Tranz. (Rar) A pronunța anatema asupra cuiva. – Din anatemă.

*anatematizéz, v. tr. (ngr. și vgr. anathematizo; fr. anathématiser. Cp. cu sistematizez). Afurisesc, blestem. – Și anatemizez. Vechĭ anatimisez, anatimisesc, anatematizesc și anatematisesc.

anatemizá (a ~) (rar) vb., ind. prez. 3 anatemizeáză