Toate definitiile

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina prețul, valoarea unui bun; a evalua. ♦ A prețui pe cineva sau ceva (pentru calitățile sale); a aprețui. 2. A socoti, a considera (că)... [Pr.: -ci-a] – Din fr. apprécier.

APRECIÁ vb. 1. v. evalua. 2. a calcula, a potrivi, a socoti. (A ~ ceva din ochi.) 3. a preţui, (fig.) a gusta. (A ~ un spectacol bun.) 4. a cinsti, a considera, a onora, a preţui, a respecta, a stima, (înv.) a respectarisi, a respectălui, a respectui, a socoti. (I-a ~ cum se cuvine.) 5. v. considera. 6. a aviza. (A ~ favorabil proiectul.)

A aprecia ≠ a dispreţui, a neglija, a stinge

apreciá (apreciéz, apreciát), vb. – A evalua, a prețui; a socoti, a considera. – Var. (înv.) apreția, aprețui. Fr. apprécier. Var. apreția (formată după fr., prin analogie cu preț) este curentă în literatura sec. XIX; aprețui se bazează pe prețui. Ambele forme sînt înv., cu toate că DAR le consideră actuale. – Der. (din fr.) apreciabil, adj.; apreciator (var. aprețuitor), adj.; inapreciabil, adj.

APRECIÁ vb. I. tr. 1. A prețui, a evalua (în bani etc.). ♦ A prețui, a stima (pe cineva). 2. A socoti, a crede, a conchide. [Pron. -ci-a, p.i. 3,6 -iază, ger. -iind. [< fr. apprécier, cf. lat. appretiare < ad – la, pretium – preț].

APRECIÁ vb. tr. 1. a stabili valoarea, a evalua, a estima. ◊ a prețui, a stima (pe cineva). 2. a socoti, a considera (că). (< fr. apprécier, lat. appretiare)

APRECIÁ, apreciez, vb. I. Tranz. 1. A determina în bani o valoare materială; a evalua. ♦ A prețui (la justa valoare) pe cineva sau ceva. 2. A socoti, a conchide. [Pr.: -ci-a] – Fr. apprécier.

*apreciéz v. tr. (fr. apprécier, d. lat. prétium, preț. V. depreciez). Prețuĭesc. Fig. Stimez, consider: lumea l-a apreciat mult.

apreciá (a ~) (a-pre-ci-a) vb., ind. prez. 3 apreciáză, 1 pl. apreciém (-ci-em); conj. prez. 3 să apreciéze; ger. apreciínd (-ci-ind)