Toate definitiile

ARNĂUȚÉL, arnăuței, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui arnăut. [Pr.: -nă-u-] – Arnăut + suf. -el.

ARNĂUȚÉL, arnăuței, s. m. (Pop.) Diminutiv al lui arnăut².

arnăuțél (pop.) (-nă-u-) s. m., pl. arnăuțéi, art. arnăuțéii