Toate definitiile

ARSĂTÚRĂ, arsături, s. f. Ardere; arsură (4). – Din ars + suf. -ătură.

ARSĂTÚRĂ, arsături, s. f. Ardere. – Ars + suf. -ătură.

ARSĂTÚRĂ s. v. arsură, jarişte, pârlitură.

arsătúră (rar) s. f., g.-d. art. arsătúrii; pl. arsătúri