Toate definitiile

ARUNCÁRE, aruncări, s. f. Acțiunea de a (se) arunca; aruncătură. ♦ Probă atletică de azvârlire a discului, suliței, greutății etc. – V. arunca.

ARUNCÁRE s. 1. azvârlire, lepădare, zvârlire. (~ unei sticle sparte.) 2. v. proiectare. 3. azvârlire, lansare, tragere. (~ unei săgeţi.) 4. v. doborâre. 5. v. cheltuire.

ARUNCÁRE, aruncări, s. f. Acțiunea de a (se) arunca. ♦ Probă atletică de azvârlire a discului, suliței, greutății etc.

aruncáre s. f., g.-d. art. aruncắrii; pl. aruncắri