Toate definitiile

ASFINȚÍT, asfințituri, s. n. 1. Faptul de a asfinți; asfințire. ♦ Fig. Declin, decădere. 2. Timpul, momentul când apune soarele. 3. Locul unde asfințește soarele. – V. asfinți.

ASFINŢÍT s. 1. v. apus. 2. v. înserare. 3. v. vest.

Asfinţit ≠ est, orient, răsărit

ASFINȚÍT s. n. 1. Faptul de a asfinți; timpul când apune soarele. ♦ Fig. Declin, sfârșit. 2. Loc unde asfințește soarele; apus, vest.

asfințít și (maĭ rar) sfințít n., pl. urĭ. Apus.

!asfințít s. n., pl. asfințíturi