![]() Caută
Traducere
|
Toate definitiileASIMILÁRE, asimilări, s. f. Acțiunea de a (se) asimila și rezultatul ei. – V. asimila. ASIMILÁRE s. 1. asimilaţie, însuşire, învăţare. (~ unor cunoştinţe temeinice.) 2. (FON.) asimilaţie. (~ vocalică.) Asimilare ≠ dezasimilare ASIMILÁRE s.f. Acțiunea de a asimila; asimilație. ◊ (Fon.) Asimilare regresivă = fenomen în care elementul asimilator se găsește după elementul asimilat. [< asimila]. ASIMILÁRE s. f. 1. acțiunea de a asimila. 2. fenomen fonetic, transformarea unui sunet sub influența altuia aflat în apropiere, în sensul dobândirii unei caracteristici asemănătoare; asimilație. ♦ ~ progresivă = asimilare realizată din sunetul anterior; ~ regresivă = asimilare realizată din sunetul posterior. (< asimila) ASIMILÁRE, asimilări, s. f. Acțiunea de a asimila și rezultatul ei. *asimilațiúne f. (lat. assimilátio, -ónis. V. asămănăcĭune). Acțiunea de a asimila. – Și -áție și -áre. asimiláre s. f., g.-d. art. asimilắrii; pl. asimilắri |