Toate definitiile

ATÉLĂ, atele, s. f. Piesă (din lemn, carton sau metal) folosită pentru a imobiliza în mod provizoriu membrele fracturate. – Din fr. attelle.

ATÉLĂ s. (MED.) lopăţică.

ATÉLĂ s.f. Scândurică folosită pentru a imobiliza un membru fracturat. [< fr. attelle, cf. lat. astula – bastonaș].

ATÉLĂ s. f. piesă metalică, din lemn sau material plastic, pentru imobilizarea unui membru fracturat. (< fr. attelle)

ATÉLĂ, atele, s. f. Fiecare dintre elementele care formează împreună un dispozitiv întrebuințat pentru a imobiliza corpul sau membrele bolnave, în special fracturate. – Fr. attelle.

atélă s. f., g.-d. art. atélei; pl. atéle