Toate definitiile

ATITÚDINE, atitudini, s. f. 1. Ținută sau poziție a corpului. 2. Fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând adesea o anumită concepție); comportare. ◊ Expr. A lua atitudine = a-și manifesta poziția, a-și afirma (cu hotărâre) punctul de vedere. – Din it. attitudine, fr. attitude.

ATITÚDINE s. 1. v. poziţie. 2. v. comportare. 3. comportare, gest, purtare. (~ lui m-a mişcat.)

ATITÚDINE s.f. 1. Poziție a corpului, ținută. 2. Fel de a se purta, de a fi; purtare, comportare. ◊ A lua atitudine = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. [< fr. attitude, it. attitudine].

ATITÚDINE s. f. 1. poziție a corpului, ținută. 2. poziție față de un eveniment, de un fapt. ◊ fel de a se purta, de a acționa; comportare. ♦ a lua ~ = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. (< it. attitudine, fr. attitude)

ATITÚDINE, atitudini, s. f. 1. Ținută sau poziție a corpului. 2. Fel de a fi sau de a se comporta (reprezentând o anumită concepție); comportare. ◊ Expr. A lua atitudine = a-și afirma cu hotărâre punctul de vedere. – După fr. attitude (it. attitudine).

*atitúdine f. (fr. attitude, it. attitúdine, care vine d. mlat. aptitudo. V. aptitudine). Pozițiunea corpuluĭ. Fig. Modu de a se prezenta, purtare: atitudine ostilă.

atitúdine s. f., g.-d. art. atitúdinii; pl. atitúdini