Toate definitiile

ATROFÍE, atrofii, s. f. Degenerare morfologică și funcțională a unui țesut sau a unui organ. – Din fr. atrophie, lat. atrophia.

ATROFÍE s. (MED.) atrofiere, degenerare, degeneraţie, degenerescenţă. (~ unui ţesut.)

ATROFÍE s.f. Micșorare a volumului și a puterii unei celule, a unui țesut, a unui organ etc., cauzată de inactivitate sau de tulburări de nutriție. [Gen. -iei. / < fr. atrophie, cf. lat. atrophia < gr. a – fără, trophe – hrană].

-ATROFÍE² elem. atrof(o)-.

ATROFÍE¹ s. f. reducere a volumului și puterii unui țesut sau organ, cauzată de inactivitate sau de tulburări de nutriție. (< fr. atrophie, lat., gr. atrophia)

ATROFÍE, atrofii, s. f. Micșorare a volumului unei celule sau unui organ din cauza inactivității sau în urma unor tulburări de nutriție. – Fr. atrophie (lat. lit. atrophia).

*atrofíe f. (vgr. atrophia, d. a-, fără, și trophé, nutriment). Med. Mare slăbire a unuĭ organ nehrănit saŭ neîntrebuințat mult timp.

atrofíe (a-tro-) s. f., art. atrofía, g.-d. atrofíi, art. atrofíei