Toate definitiile

AUDIÉNT, -Ă, audienți, -te, s. m. și f. Persoană care asistă la cursurile unei școli (superioare), fără a fi înscrisă printre elevii sau studenții ordinari și fără a susține examene. [Pr.: a-u-di-ent] – Din lat. audiens, -ntis.

AUDIÉNT, -Ă s.m. și f. Student care asistă la cursuri fără a fi înscris regulat și fără a se prezenta la examene. [< audia].

AUDIÉNT, -Ă s. m. f. student care asistă la cursuri fără a fi înscris. (< lat. audiens)

AUDIÉNT, -Ă, audienți, -te, s. m. și f. (Înv.) Auditor. [Pr.: a-u-di-ent] – Lat. lit. audiens, -ntis.

*audiént, -ă adj. și s. (lat. áudiens, -éntis; germ. audient). Care e primit numaĭ să audă lecțiunile, dar nu e primit la examin [!].

audiént (rar) (a-u-di-ent) s. m., pl. audiénți