Toate definitiile

AUTOCRÁTIC, -Ă, autocratici, -ce, adj. Care are caracter de autocrație; care are puteri absolute. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocratique.

AUTOCRÁTIC adj. v. absolutist.

AUTOCRÁTIC, -Ă adj. Cu caracter de autocrație; cu puteri nelimitate; absolut. [Pron. a-u-. / cf. fr. autocratique, it. autocratico].

AUTOCRÁTIC, -Ă adj. cu caracter de autocrație. (< fr. autocratique)

AUTOCRÁTIC, -Ă, autocratici, -e, adj. Care are caracter de autocrație. [Pr.: a-u-] – După fr. autocratique (< gr.).

*autocrátic, -ă adj. (d. autocrat; fr. -ique). De autocrație: guvern autocratic. Adv. În mod autocratic.

autocrátic (a-u-to-cra-) adj. m., pl. autocrátici; f. autocrátică, pl. autocrátice