Toate definitiile

AUTOGRÁF, -Ă, autografi, -e, adj., s. n. (Text, semnătură, document etc.) scris de mâna autorului. [Pr.: a-u-] – Din fr. autographe.

AUTOGRÁF adj. v. olograf.

AUTOGRÁF s.n. Aparat fotogrammetric folosit la măsurarea corpurilor cu ajutorul fotogramelor terestre. [< fr. autographe].

AUTOGRÁF, -Ă adj., s.n. (Semnătură, document, text etc.) scris chiar de mâna autorului. [Cf. fr. autographe, it. autografo < lat. autographus, gr. autographos < autos – însuși, graphein – a scrie].

AUTOGRAF¹ s. n. 1. aparat fotogrammetric, pentru măsurarea corpurilor cu ajutorul fotogramelor terestre. 2. aparat pentru înregistrarea imersiunii și înclinării unei torpile în drumul către țintă, a lansării unei mine sau a imersiunii unei drăgi. (< fr. autographe)

AUTOGRÁF², -Ă adj., s. n. (semnătură, document, text) scris chiar de mâna autorului. (< fr. autographe)

AUTOGRÁF, -Ă, autografi, -e, adj. (Despre un text, o semnătură etc.; adesea substantivat, n.) Scris de propria mână a autorului. [Pr.: a-u-] – După fr. autographe (< gr.).

*autográf, -ă adj. (vgr. autógraphos, d. autós, însumĭ, și grápho, scriŭ). Scris chear [!] de mîna autoruluĭ: scrisoare autografă. S. n., pl. e. Scrisoare autografă. Instrument care-țĭ reproduce exact scriitura.

autográf¹ (a-u-to-graf) adj. m., pl. autográfi; f. autográfă, pl. autográfe

autográf² (a-u-to-graf) s. n., pl. autográfe