Toate definitiile

AUTOREGLÁRE, autoreglări, s. f. Acțiunea de a (se) autoregla; autoreglaj. [Pr.: a-u-] – V. autoregla.

AUTOREGLÁRE s. autoreglaj. (~ unui mecanism.)

AUTOREGLÁRE s.f. Acțiunea, faptul de a (se) autoregla; autoreglaj ; reglare automată. ♦ Proprietate a unui sistem biologic, cibernetic de a recepționa informația, de a o transmite elementelor sistemului și de a selecționa răspunsul cel mai adecvat. [< auto¹- + reglare].

AUTOREGLÁRE s. f. acțiunea de a (se) autoregla; autoreglaj. ◊ proprietate a unui sistem biologic, cibernetic de a recepționa informația, de a o transmite elementelor sistemului și de a selecționa răspunsul cel mai adecvat. (< autoregla)

AUTOREGLÁRE, autoreglări, s. f. Reglare automată. – Din auto²- + reglare.

autoregláre (a-u-, -re-gla-) s. f., g.-d. art. autoreglắrii; pl. autoreglắri